Breaking News

De ce ar trebui Consiliul Concurenţei să monitorizeze ARACIS

Smighian Cornel pentru Editorial 2Relativ la nedreptatea (sperăm vremelnică) dresată de reprezentanţii ARACIS Universităţii „Apollonia” din Iaşi, încheiam un editorial anterior cu o firească trimitere la esenţiala întrebare, cui prodest? Cui foloseşte tot acest demers al ARACIS, care nu poate avea în spate doar scuzele reflexive de impostură sclerozată sau incompetenţă cu pretenţii? Al cui este interesul distorsionării aberante a climatului calitativ, concurenţial, academic, de către ARACIS, într-un efort testicular motivat de scuza celui participă dar nu se bagă?

Aceste adevăruri reclamă implicit răspunsuri tranşante, chiar dacă sunt horribile dictu, chiar dacă sunt îngrozitoare, incomode şi neplăcute de spus şi mai ales, de recunoscut şi asumat.

Principala problemă a universităţilor, a tuturor universităţilor, astăzi, indiferent dacă sunt de stat sau particulare, sunt studenţii, volumul numeric în scădere a acestora concomitent cu nivelul precar al pregătirii acumulate într-un învăţământ preuniversitar din ce în ce mai modest. Cauzele acestui fenomen comportă un demers analitic separat, aici fiind vorba doar de o situaţie de fapt, care nu convine firesc mediului universitar, obligat astfel la a accepta concurenţa, pentru a atrage respectivii studenţi, câţi mai sunt. Concurenţa, firească într-o lume a competiţiei libere, de piaţă, poate fi aici, normală, academică, colegială şi deferentă, sau neloială, abuzivă prin uzul de poziţie dominantă, tendenţioasă prin manierele mitocăneşti, ori pur şi simplu, interesată dolosiv, într-o competiţie în care o parte îşi închipuie mereu că totul este permis, beneficiind de complicităţi oneroase şi suspecte politici de clemenţă.

La condiţionalul optativ, pe acest fond concurenţial asimetric şi excesiv, putem să ne închipuim sau doar să suspicionăm faptul că, de-un exemplu, dacă Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi, are în Comisia de Ştiinţe Medicale a Registrului Evaluatorilor ARACIS, 11 reprezentanţi, inclusiv decanul Facultăţii de Stomatologie, această realitate ar putea genera o poziţionare a priori ostilă, contagioasă, dar şi un oarecare conflict de interes al celor care au evaluat şi au acordat un surprinzător calificativ de „neîncredere” şi „propunerea de intrare în procedura de lichidare”, tocmai Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul Universităţii „Apollonia “! Sigur, poate fi invocată aici o brumă de prezumţie păcătoasă de vinovăţie, dar cu exact aceeaşi prezumţie a operat şi comisia ARACIS în evaluarea făcută la Facultatea de Medicină Dentară a Universităţii „Apollonia”!

Dar, dincolo de vânătoarea de studenţi, o altă miză existenţială interesantă a caracterului tendenţios al acestei evaluări a ARACIS, ar putea-o reprezenta disputa la fel de concurenţială asupra resursei didactice şi, nu în ultimul rând, dotarea cu tehnica şi echipamente clinice, subiecte deja cu impact investiţional şi consecinţe financiare concrete (eg. „follow the money politics”), subiecte de interes şi interese asupra cărora vom reveni. Dacă va mai fi cazul…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*