Wednesday , 17 January 2018
Breaking News

Bătălia pentru Ardeal

1dec1918_Alba_Iulia

Exegeză

 

Recent, am primit cu mare satisfacție, de la bunul meu prieten, reputatul publicist și prof. univ. dr. Ioan Bojan, o lucrare de semnificație inestimabilă, științifică, istorică și națională, intitulată „Bătălia pentru Ardeal”, căreia mi s-a făcut onoarea de a-i întocmi, în prealabil, o binemeritată Prefață.

 

Însuși titlul acestei lucrări, incitant, elocvent pentru orice român, în ceea ce privește proiectele, problematica abordată de autor, lăsând să se înțeleagă, ab initio, fără reticențe, că existența Ardealului în granițele Patriei-Mamă, ale României de azi, a însemnat o incomensurabilă Bătălie dusă în decursul secolelor, de strămoșii noștri, cu forțele opresive, retrograde și expansioniste, îndeosebi austro-ungare.

Într-adevăr, pentru aducerea Ardealului alături de celelalte provincii românești și constituirea statului național-unitar român, s-a dus, s-a derulat, în decursul secolelor, o mare, o impresionantă bătălie, pe toate fronturile, cu adversarii românismului.

Puține lucrări de istorie au fost editate cu un asemenea titlu, care, ab initio, sensibilizează cugetul și simțirea național-patriotică a românior și nu numai.

O asemenea stare de spirit am mai trăit când mi-a căzut în mână, pentru prima oară, celebra lucrare „Ardealul, pământ românesc”, autor reputatul publicist american Milton G. Lehrer.[1]

De asemenea, un titlu generos, sugestiv, care m-a impresionat profund, a fost „Transilvania și iarăși Transilvania”, înscris pe lucrarea acad. David Prodan.

 

Profesorul Ioan Bojan, în ultimele două decenii, și-a concentrat preocupările publicistice pe teme majore, cardinale, de istorie a Ardealului, integrată, desigur, în istoria națională și europeană.

În timp ce alți magiștri, la vârsta sa, duc o viață de „dolce farniente”, trăind din satisfacțiile spirituale ale trecutului, ale operei create la catedră, profesorul Bojan consideră o datorie de conștiință națională și pedagogică, să pună în lumină noi adevăruri, privind istoria zbuciumată a Ardealului. În acest sens, consacră săptămânal, ore de documentare în arhive, parcurge reviste, ziare, lucrări de specialitate nou apărute, pentru a elabora temeinic, zecile de studii și articole, pe care le publică în presa locală din Cluj-Napoca.

Înainte de toate, despre recenta lucrare a colegului Ioan Bojan, trebuie să relevăm faptul că răspunde unui comandament publicistic major, unor cerințe științifice stringente, în condițiile recrudescenței revizionismului horthyst, a oponenților Tratatului de la Trianon, în plan național și internațional.

Lucrarea este concepută într-o viziune enciclopedică, fiind structurată în douăsprezece capitole formulate cu exigență și rigoare științifică.

După cum era și firesc, logic, autorul analizează, în primul capitol, originile daco-romane ale poporului român, prezența sa neîntreruptă în Ardeal, în spațiul carpato-danubiano-pontic, dezavuând tezele aberante, rösleriene și revizioniste, care denaturează, contestă acest adevăr istoric.

Pentru a demonstra inconsistența acestor aserțiuni aberante, tendențioase, care susțin că românii s-ar fi stabilit în Transilvania, abia prin secolul al IX-lea, profesorul Ioan Bojan apelează la o gamă amplă de documente istorice și argumente din literatura națională și europeană.

Sumarul lucrării are o componentă, o structură logică, dovedind spiritul metodic și analitic, riguros, al autorului.

În acest sens, apreciem și introducerea a două capitole, în care se analizează importanța istorică incomensurabilă a Unirii Principatelor Române, Moldova și Muntenia, la 1859, precum și dobândirea Independenței Naționale a României, pe baza războiului antiotoman, dintre anii 1877-1878.

Suntem întrutotul de acord cu autorul, atunci când subliniază expres, faptul că, fără aceste două mari împliniri ale destinului poporului român, nu s-ar fi putut realiza Unirea cea Mare, respectiv alăturarea la Patria-Mamă a Basarabiei, Bucovinei și, mai ales, a Transilvaniei, în cursul anului 1918.

Semnalăm ca un act pozitiv, includerea în cuprinsul lucrării a unui capitol ce ilustrează lupta eroică a poporului român, împotriva dualismului austro-ungar, în care se relevă ca un moment crucial, Mișcarea Memorandistă din Transilvania, dintre anii 1890-1894, precum și ecoul ei internațional, solidaritatea imensă a opiniei publice europene, cu Cauza Ardelenilor.

În acest context, considerăm o contribuție remarcabilă introducerea unui capitol, cu privire la locul și rolul „Ligii Culturale Române”, în lupta pentru formarea conștiinței naționale a românilor de pretutindeni și, mai ales, în mișcarea de dezrobire, de eliberare de sub dominația Imperiului Austro-Ungar, a ardelenilor.

Într-adevăr, „Liga Culturală” condusă de istoricul, savantul Nicolae Iorga a fost Statul Major, Port-Drapelul Mișcării Pentru Unitate Națională, îndeosebi în anii 1910-1918.

De asemenea, de mare importanță pentru înțelegerea ansamblului luptei românilor pentru formarea statului național unitar, considerăm introducerea unui capitol distinct în lucrare, în care se analizează, in extenso, participarea României la Primul Război Mondial și asigurarea înfăptuirii Marii Uniri, cu prețul jertfei a peste un million de români, soldați, ofițeri și civili, prin câștigarea unor bătălii devenite celebre, momente cruciale, la Mărăști, Mărășești și Oituz.

Dovada faptului că prof. Ioan Bojan este un autor riguros, cu viziune interdisciplinară, care înțelege și apreciază obiectiv, raportul dintre național și internațional, în procesul înfăptuirii Marii Uniri a românilor din anul 1918, este și consacrarea unui capitol distinct (Cap. VIII), intitulat: „Diplomația României la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). Tratatul de la Trianon”.

Atunci, marile puteri occidentale au recunoscut, pe cale diplomatică, legitimitatea Marii Uniri a românilor, Hotărârile istorice, plebiscitare, de la Alba Iulia, Cernăuți și Chișinău.

Cele mai multe lucrări cunoscute de noi se opresc la anii 1918-1920, când este vorba de Unirea Ardealului cu România.

Meritul excepțional al profesorului Ioan Bojan este acela că a îmbogățit lucrarea sa cu încă cinci capitole, analizând evoluția vieții politice a Ardealului, după anul 1918.

Considerăm o contribuție de valoare incontestabilă, bogăția de idei și evenimente prezentate de autor, în capitolele IX-XIII, pentru perioada 1940-1946, în care analizează: 1. Contextul politic și diplomatic, militar, al Dictatului de la Viena (Cap. IX); 2. Consecințele nefaste ale Dictatului de la Viena, din 30 august 1940 (Cap. X); 3. România, în cel de-Al Doilea Război Mondial (Cap. XI); 4. Revenirea Transilvaniei de Nord-Est la România (Cap. XII); 5. România și revizionismul maghiar. Trecut și Prezent (Cap. XIII).

 

Avem sub ochii noștri o lucrare fundamentală, de înaltă exegeză, care vine să reconfirme adevărul privind istoria Transilvaniei și legitimitatea Unirii acesteia cu Patria-Mamă și Sacră, România.

Lucrarea este elaborată pe baza unei vaste documentări arhivistice, surse bibliografice, cărți de referință, studii și articole publicate în reviste și volume colective, apărute în țară sau în străinătate etc.

De asemenea, apreciem faptul că autorul a inclus, pentru fiecare capitol, o amplă bibliografie. Pe ansamblu, lucrarea face referințe la peste 200 de titluri.

Multe din studiile și articolele publicate de autor, în decursul timpului, se regăsesc, după cum era și firesc, aproape în Bibliografia fiecărui capitol.

Lucrarea este scrisă cu obiectivitate, pe baza unor vaste informații bibliografice, într-un limbaj științific adecvat și într-un stil atractiv, astfel încât cititorul o parcurge cu interes și satisfacție, retrăind cu admirație, una din Marile Bătălii pentru Ardeal, a Neamului Românesc.

Considerăm că, mai ales în Ardeal, lucrarea se va bucura de o largă adresabilitate și receptivitate în straturile largi ale societății românești, dar mai ales, în comunitățile intelectuale, îndeosebi a istoricilor și a cadrelor didactice din domeniul științelor umaniste.

Prof. univ. dr. doc. Constantin Marinescu

Doctor Elena Marinescu

 

P.S. Sugerăm autorului ca, la a doua ediție, să adauge fotografii elocvente, un rezumat substanțial și sumarul scrise într-o limbă de circulație universală, ținând seama de faptul că trăim într-o societate globalizată, iar România este integrată în Uniunea Europeană, plasându-se pe locul al șaptelea, sub raport demografic.

[1] Milton, G. Lehrer, Ardealul, pământ românesc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*